Owen Evans
Mapping the Contours of Oppression. Subjectivity, Truth and Fiction in Recent German Autobiographical Treatments of Totalitarianism, Editura Rodopi, Seria „Amsterdamer Publikationen zur Sprache und Literatur“, Amsterdam, 2006
in ultimii ani, interesul criticilor si teoreticienilor literari, precum si al publicului cititor pentru literatura memorialistica a cunoscut o crestere fara precedent. Daca punctele de vedere si perspectivele din care specia „literaturii de frontiera“ este tratata sint dintre cele mai diferite, citeva premise ramin constante in intelegerea (post)moderna a termenului: caracterul construit al scriiturii (auto)biografice si al eului, amestecul inevitabil de fictiune si document si, nu in ultimul rind, caracterul necreditabil, subiectiv si schimbator, fluid si contingent al memoriei insesi. La acestea, studiul – excelent – al lui Owen Evans aduce citeva elemente care imbogatesc si nuanteaza simtitor intelegerea genului autobiografic – este vorba de analiza lui in contextul regimurilor totalitare in general si al fostei Germanii de Est si actualei Germanii Federale in special. Critica a remarcat deja numarul impresionant al autobiografiilor, amintirilor si memoriilor aparute dupa 1989, cu referire la cele doua dictaturi (comunista si national-socialista) care au marcat destinul Germaniei in secolul trecut, ceea ce este cu atit mai uimitor cu cit, cu citeva decenii in urma, odata cu binecunoscuta teza a „mortii autorului“, criticii proclamasera – iata, grabit! – si moartea autobiografiei.
Obiectul studiului lui Evans este analiza formelor pe care le ia (re)constructia subiectivitatii si a eului (autobiografic) in context (post)totalitar. Avind in vedere natura problematica, fragmentara si necreditabila a memoriei, fictiunea devine necesara in textul autobiografic pentru a umple golurile lasate de memorie. Co