Casele în formă de dom sunt legate, în primul rând, de tendinţele ecologice. Am văzut în Tunisia nu doar multe case care au adoptat această formă, ci şi „oraşul viitorului", construit special aici pentru filmările din Războiul Stelelor şi toate casele erau nişte domuri. Iată că şi în România există preocupări în acest sens (deja am mai prezentat domurile geodezice ale domnului Dinulescu).
La poalele Munţilor Piatra Craiului, aproape de Zărneşti, Kamner Robert (e-mail: domurimonolitice@yahoo.com) construieşte case de tip dom monolitic.
De ce aţi ales domurile monolitice?
Voiam un model de locuinţă atipică, unifamilială, ceva deosebit, dar nu costisitor, care să devină mai târziu şi unitate turistică. Tema pe care am îmbrăţişat-o a fost „Casa viitorului" sau „Live Science Fiction", designul fiind primul factor, dar casa să prezinte consum redus de materiale, rezistenţă la intemperii (vânturi puternice, inundaţii, seisme de peste 8 grade), eficienţă termică (fără punţi termice - călduroasă iarna, răcoroasă vară), volum mare într-un spaţiu limitat (sfera e cel mai bun exemplu), durată redusă a construcţiei.
Construcţia domurilor ţine de epoca modernă?
Construcţia domurilor nu a înce¬put în epocă modernă, ci a fost utilizată încă din antichitate. Romanii au ridicat clădiri care foloseau ca element domul, având tehnici simple, dar eficiente şi durabile. Clădirea Pantheonului din Roma este un minunat exemplu. Pe de altă parte, o atracţie pentru milioane de turişti este şi Hagia Sophia din Istanbul, dar şi Domul din Milano. Şi în România există câteva construcţii care au formă de dom: Pavilionul expoziţional din Bucureşti, cupola Aeroportului Băneasa, Cazinoul din Constanţa etc.
Ce sunt, de fapt, domurile monolitice?
Domurile monolitice sunt structuri solide, sigure, rezistente la calamităţi (incendii, cutremure, tornade), eficiente en