Moldova este regiunea cu preponderenţa cea mai mare a sinuciderilor şi a tentativelor suicidare. Rata este atât de crescută încât numărul cazurilor de sinucideri îl depăşeşte, într-un an, pe cel al victimelor accidentelor rutiere mortale. În ultimii ani, sinuciderile au ajuns să fie una din cele trei mari cauze ale morţii în rândul tinerilor între 14 - 24 de ani, datorită comportamentului impulsiv.
Se estimează, însă, că tentativele suicidare sunt de 20 de ori mai frecvente comparativ cu sinuciderile. În cazuistica ultimilor 18 ani, şi bătrânii de peste 60 de ani îşi pun capăt zilelor invocând traiul tot mai dificil. În ultima jumătate de secol, rata cazurilor de suicid a crescut la nivel naţional cu până la 60%, iar în Europa, sinuciderea este în primele 10 cauze de mortalitate.
Cazuistica Spitalului de Urgenţe „Sfântul Ioan” din Iaşi este năucitoare. „Sindromul Italia” şi „sindromul Spania” fac cele mai multe victime. Depresiile şi dorul de cei dragi sunt în top, dependenţii de droguri, persoanele din arest şi penitenciar, dar şi de cele din mediul social defavorizat.
Şi studenţii îngroaşă în ultimii ani numărul celor care vor să îşi curme viaţa şi care au şansa să fie salvaţi. Aceştia invocă stresul sezonier (sesiune), probleme de amor sau stresul social. Medicii de la Unitatea de Primire a Urgenţelor (UPU) au clasificat metodele cel mai frecvent utilizate de pacienţi: intoxicaţiile medicamentoase, cu insecticide sau solvenţi organici corozivi, automutilarea, incendierea şi aruncarea de la înălţime.
„Importanţa suicidului ca problemă de sănătate publică este persistent subestimată. Îngrijorătoare sunt tendinţa de creştere a depresiei în rândul populaţiei active şi numărul celor care cochetează tot mai mult cu moartea”, ne-a declarat Tudor Chiuhodaru, medicul coordonator UPU. Îngrijorat de incidenţa tot mai crescută a si
