La o prima vedere, s-ar parea ca in cazul obiceiurilor de iarna poate fi aplicata vorba romanului, "cite bordeie, atitea obiceiuri", adica fiecare minoritate care traieste si patimeste in spatiul rominesc isi are obiceiurile specifice, pe care le respecta cu sfintenie. De pilda, cel mai sugestiv exemplu vine din partea evreilor, putini la numar, care au mai ramas in tara. Dupa cum ne-a spus unul dintre ultimii evrei din Vaslui, Iulian Gold, pentru evrei sarbatoarea care semnifica Anul Nou, care nu este la 1 ianuarie, asa cum se intimpla la majoritatea locuitorilor de pe glob, se numeste Ros Hasana. Anul acesta, sarbatoarea respectiva a fost celebrata in data de 17 septembrie. "Cind se sarbatoreste Ros Hasana, evreii merg dimineata la sinagoga, se roaga, dupa care se intorc acasa unde maninca si beau timp de doua zile. Anul Nou religios al evreilor nu are o data fixa", a spus Iulian Gold. La evrei si calendarul este diferit, intrucit sint ani cu 12 luni si ani cu 13 luni, denumiti bisecti sau nebisecti. Cu toate acestea, Gold ne-a spus ca, in timp, evreii de pe aceste meleaguri s-au integrat in comunitatile de romani si acum sarbatoresc Anul Nou alaturi de romani, la 1 ianuarie. Pentru etnia rromilor, sarbatorile care marcheaza trecerea dintre ani nu au nimic special in acesta zona a Vasluiului, mai ales ca in spatiul moldav aceasta etnie a fost asimilata aproape complet de romanii majoritari. "Obiceiurile noastre nu sint deosebite, pentru ca sintem si noi crestini ca toti ceilalti. Rromii merg la aceste sarbatori la fel ca si romanii, cu capra, ursul, calul sau turca si, de aceea, va pot spune ca nu sintem deosebiti", a spus Ilie Tiru, presedintele Partidei Rromilor la nivel local. La rindul sau, Florin Romanescu, reprezentantul acestei etnii in cadrul Prefecturii Vaslui, crede ca existenta si comuniunea dintre rromi si romani a facut ca obiceiurile acestora sa se pi