Programul de consolidări ar putea dura 50 de ani, dacă ritmul reparaţiilor nu se va intensifica. După cutremurul de sâmbătă autorităţile şi-au adus aminte că programul de consolidări e în urmă, iar pentru întârzieri, vinovaţi sunt scoşi proprietarii. Citiţi şi:
Românii depind de „Firul roşu“ la cutremur
Cum rămâi în viaţă la cutremur
Zgâlţâiala care a panicat România
Spitalele bucureştene, capcane în caz de cutremur
Băneasa şi Otopeni – cele mai expuse zone, Vitan şi Berceni – cele mai ferite
Cutremurul care a speriat România
Următorul cutremur: între 2010 şi 2014
De mai bine de 10 ani, de la montarea bulinelor roşii ale ministrului Nicolae Noica şi până acum au fost finalizate consolidările a 16 blocuri.
Şi asta dintr-o listă de vreo 400 de imobile care se pot prăbuşi în urma unui cutremur de peste 7 grade Richter. Multe au fost avariate la cutremurul din 1977 şi au fost renovate în grabă, iar altele sunt atât de vechi încât structura de rezistenţă ar putea ceda.
Punctele slabe
După principiul „mortul este vinovat”, după ce autorităţile s-au certat între ele ani întregi, povara întârzierii consolidărilor este aruncată în ograda proprietarilor blocurilor şubrede, care sunt victime sigure ale unui cutremur puternic.
„Rămân 318 imobile încadrate în clasa I de risc seismic pentru care nu se poate estima perioada în care vor fi consolidate, atât timp cât asociaţiile de proprietari nu colaborează în solidar cu municipalitatea în acest sens”, a declarat primarul Sorin Oprescu. Specialiştii în construcţii văd însă altfel problema.
“Nu se poate arăta cu degetul către cineva şi să spunem că el e de vină. Legea are două puncte slabe care conduc la aceste întârzieri. În primul rând se cere acordul unanim al locatarilor, care est
