Guvernul Ponta a fost validat de partidele USL. Ceea ce nu înseamna că a şi trecut. Iar dacă trece, pentru a reuşi şi a nu pierde electoratul pe care l-a câştigat în ultima vreme, va trebui să fie capabil să promoveze actele normative la care s-a angajat. Adică să le treacă prin Parlament. Iată că, de la greva parlamentară, USL va trece inevitabil la un fel de febră legislativă. Efortul este considerabil. Pentru că presupune nu numai inteligenţa şi competenţa guvernanţilor, ci şi un efort uriaş la nivelul legislativului. Şi asta în condiţiile în care preşedinţii celor două Camere aparţin PDL.

Guvernul Ungureanu a căzut fiindcă a pierdut majoritatea. La limită. Deci, consecinţa logică este că, tot la limită, s-a format atunci o nouă majoritate. O majoritate conjuncturală. Ad-hoc. Senatorii şi deputaţii care au rupt rândurile au făcut-o din diverse motive. Unele dintre aceste motive pot să nu mai funcţioneze în viitor. Şi mai mult decât atăt: pentru că Guvernul Ponta să treacă, are nevoie de o majoritate consolidată. Care se pare că a fost obţinută printr-un compromis. Cu cine? Cu UNPR. Cu partidul de “strănsură” al domnului Gabriel Oprea. Cel introdus în Parlament pe uşa din dos. Prin mijloace neconstituţionale. Dar iată că acum UNPR a fost necesar. Pentru că viitorul premier şi viitorul guvern să poată supravieţui. Este tot o înţelegere de conjunctură. Dar ce se întâmplă mai târziu?

Pentru a-şi îndeplini obligaţiile asumate faţă de cetăţenii României şi, în primul rând, faţă de propriul electorat, Guvernul Ponta trebuie să legifereze. Şi asta într-o cadenţă accelerată. În paralel cu administrarea ţării la nivel central şi local. Întrucât majoritatea de care va dispune până după alegerile parlamentare este relativă, cu sau fără sprijinul UNPR, cu sau fără sprijinul parlamentarilor minorităţilor, fără cea maghiară, validarea proiectelor de legi, pe car