Fuziunea discutată la Atena între National Bank of Greece, cea mai mare bancă elenă, şi Alpha Bank, al treilea mare creditor din Grecia, ar avea ca efect în România crearea unei bănci propulsate direct pe locul al treilea în clasamentul activelor, cu o cotă de piaţă de circa 8,5%.
Spre deosebire de ierarhia din Grecia, pe piaţa locală Alpha are operaţiuni mult mai puternice, deţinând la sfârşitul lui 2010 o cotă de piaţă de 6,24% - aproape triplă faţă de Banca Românească, subsidiara NBG.
Din consolidarea celor două afaceri ar rezulta active de aproape 30 mld. lei, care ar asigura un avans considerabil faţă de actuala ocupantă a locului al treilea, Raiffeisen, dar încă la mare distanţă faţă de locul al doilea deţinut de BRD.
Alpha Bank a venit în România încă din 1994, înfiinţând fosta Banca Bucureşti, în timp ce NBG a intrat pe piaţă de-abia în 2003, când a devenit acţionar majoritar al Băncii Româneşti, dar fără să adopte o strategie de creştere puternică. În 2007 a fost interesată de preluarea CEC, dar preţul oferit nu a fost considerat suficient.
Discuţiile despre consolidarea pieţei bancare elene s-au intensificat şi apoi au fost lăsate deoparte de mai multe ori în ultimul deceniu, însă au reapărut pe tapet în contextul crizei fără precedent cu care Grecia se confruntă de peste un an, poziţia financiară a băncilor elene fiind puternic afectată.
Vineri, Alpha Bank a anunţat pe bursa de la Atena că boardul directorilor săi s-a întrunit, a analizat propunerea "nesolicitată" a NBG şi a hotărât în "unanimitate" să o respingă. Explicaţiile invocate: incertitudinile din mediul actual şi termenii propunerii consideraţi a nu fi în beneficiul acţionarilor Alpha. Alpha a informat investitorii că în intervalul de o lună scurs de la primirea ofertei a avut discuţii "exploratorii" cu NBG, asistate de consultanţii săi fiscali şi juridici, în