2011 a reprezentat un punct de cotitură în lupta contra corupţiei. În SUA şi în state ale UE, cetăţenii au protestat contra şomajului, a inegalităţii şi a cupidităţii întreprinderilor. În Orientul Mijlociu, oamenii au ieşit pe străzi pentru a alunga elitele politice care şi-au clădit averi personale şi au privat cetăţenii de drepturi elementare. Proteste economice au avut loc şi în Israel. Chinezii au participat şi ei la manifestaţii contra corupţiei, iar Rusia, după alegerile din decembrie, considerate de ruşi ca fiind fraudate, s-a confruntat cu proteste fără precedent contra puterii actuale.
Lupta contra corupţiei reprezintă o miză globală fiind una pentru bună guvernare, pentru stabilitate, pentru mai bune servicii publice. Corupţia este un fenomen social, politic şi economic complex ce afectează toate ţările. Ea subminează instituţiile democratice, încetineşte creşterea şi contribuie la instabilitate guvernamentală. Atacă bazele instituţiilor democratice falsificând alegerile, corupe statul de drept prin crearea de aparate birocratice a căror unică funcţie rezidă în solicitarea mitei.
Tentativele de rezolvare datează de secole, dar versiunea modernă a început în 1977, când SUA au adoptat Foreign Corrupt Practices Act (FCPA) ca răspuns la o serie de scandaluri în care au fost implicate mari companii din industria de apărare. A fost vorba de practicile comerciale ale unor firme ca General Electric, Loockheed Martin şi McDonell Douglas în Asia, în Europa şi în Orientul Mijlociu. Pentru prima oară în istorie, o lege era destinată a fi aplicată dincolo de frontierele americane.
În 1997, OECD a lansat Convenţia anticorupţie care vizează uniformizarea regulilor. 38 de state au adoptat legi similare FCPA şi în cursul ultimului deceniu Germania şi Franţa - care permiteau întreprinderilor lor nu numai să ofere mită funcţionarilor publici străini p
