Uniunea Europeană (UE), dur afectată de criză, incapabilă să ajungă la un acord asupra bugetului său şi având păreri împărţite în plan diplomatic, nu va afişa nici măcar o unitate de faţadă luni la Oslo, unde va primi Premiul Nobel pentru Pace.
O serie de lideri europeni, inclusiv premierul britanic David Cameron, au decis să nu ia parte la ceremonie, un semn al unei lipse de entuziasm faţă de proiectul european, chiar dacă UE se pregăteşte să primească în vară al 28-lea stat membru, şi anume Croaţia.
"Nu voi merge. Va fi suficientă lume care să primească premiul", declara Cameron pe un ton ironic, în octombrie.
În ochii unei părţi a opiniei publice, UE a devenit un "monstru birocratic", iar partidele populiste şi eurosceptice prosperă aproape pe întregul continent.
Atribuirea suprinzătoare a Premiului Nobel pentru Pace Uniunii Europene a provocat agitaţie, mai ales deoarece Europa se confruntă cu o criză care pune la încercare solidaritatea între ţări bogate din Nord şi ţări îndatorate din Sud, supuse unor cure severe de austeritate.
O serie de laureaţi ai Premiului Nobel, între care arhiepiscopul sud-african Desmond Tutu sau liderul istoric al sindicatului polonez Solidaritatea Lech Walesa, au contestat dur opţiunea Comitetului Nobel.
În mod paradoxal, premiul este atribuit într-o ţară ca Norvegia, care a refuzat în două rânduri, prin referendum, să adere la blocul european şi care rămâne sceptică faţă de Uniune.
Reuniuni repetate şi uneori tensionate, care au avut loc începând din 2009 în încercarea de soluţionare a unei crize a datoriilor, au relevat dificultăţile cu care se confruntă cele 17 state membre ale zonei euro în a se înţelege.
Grecia a fost salvată mulţumită unei solidarităţi, însă preţul pe care îl are de plătit este insuportabil la nivel social. Nivelul şomajului în Grecia va "atinge şi depăşi 26%