Fabrica de globuleţe a lui Moş Crăciun nu este în Laponia, aşa cum ar crede copii, ci în municipiul Curtea de Argeş. Din mâinile celor 20 de meşteri ies anual milioane de globuleţe care ajung în casele familiilor din Europa şi America de Nord. Podoabele de pom care prind viaţă aici sunt cu atât mai preţioase cu cât sunt lucrate manual.

Drumul unui globuleţ, de la fabrică şi până în casa copiilor cuminţi, este extrem de anevoios.

În cinci secunde sticla ia forma unui globuleţ

Într-o hală întunecoasă cu pereţi înalţi, cu geamuri acoperite cu obloane de lemn pentru a nu pătrunde nicio rază de soare şi patru mese cu un aprinzător la care flacăra arde continuu lucrează meşterul sticlar. În atelierul de suflătorie i-au formă globuleţele din sticlă.

„Sticla pe care o primim este sub forma unei ţevi pe care o punem deasupra, la flacără. Se încălzeşte imediat, suflu în ea şi astfel ia forma dorită. Pentru un globuleţ mare suflu patru – cinci secunde, iar pentru unul mic, două secunde. E foarte uşor. În cele opt ore pretrecute la serviciu pot face peste o mie. Depinde de modelul la care lucrez. Spre exemplu, cele pe oval sau lunguieţe necesită multă concentrare şi îmi iau mai mult timp“, spune Ilie Margine, unul dintre suflători.

Este inevitabil să nu se spargă câte unul, însă este luată în calcul pierderea când se lucrează cu o materie primă aşa de fragilă.

„La noi, în fabrică, tot anul este Crăciun“

De la atelierul de suflătorie, sferele din sticlă merg la decorat. Aici, într-o cameră de maximum 30 de metri pătraţi, plină cu recipiente în care se află culori, sclipici şi pensule, mai multe femei pictează globurile. Este o adevărată magie. Zeci de culori vii puse pe masă aşteaptă să fie luate cu pensula şi întinse pe sticlă.

Dar nu oricum! Ci sub forma unui clopoţel, brăduleţ sau stea. După ce globuleţul este decorat,