Saptamana trecuta, cercetatorul Richard Florida se intreba pe Twitter daca viteza de mers a trecatorilor poate indica activitatea economica - reflectand un anumit fel de "metabolism urban", scrie The Atlantic Cities.
Se pare ca exista o istorie lunga in ceea ce priveste cercetarea vitezei de mers in orase si aceste statistici dovedesc, printre alte lucruri, si o puternica legatura intre "viteza de picior" si "grosimea portofelului".
Cele mai multe date despre viteza de mers din orase dateaza din 1976, cand psihologii Marc si Helen Bornstein au publicat o lucrare incitanta despre acest subiect. Cei doi psihologi au dorit sa inteleaga relatia dintre cresterea populatiei umane si comportamentul persoanelor individuale. Acestia au urmarit trecatorii din centrele de activitate situate in 15 orase diferite din sase tari.
Corelatia rezultata dintre viteza de mers si populatie a fost uimitor de liniara. Cu unele exceptii, persoanele din Brooklyn, New York sau cele din Munchen mergeau mai repede decat cei din Psychro (Grecia) sau Bastia (Corsica).
Analiza indica nu doar ca viata se misca mai repede in orase decat in zonele rurale ci si ca ritmul vietii difera in functie de dimensiunea populatiei locale si de trasaturile culturale.
Cei doi cercetatori sugereaza si ca aglomeratiile intense din orase pot duce la comportamente care reduc "interferenta sociala", precum mersul rapid.
Alti psihologi din acea perioada au propus alta idee. Unii considera ca supraincarcarea senzoriala a oraselor poate duce la acest comportament din partea indivizilor, in incercarea de a limita numarul de stimuli la care marile orasele ii expun.
Unii cercetatori au spus ca factorul economic poate fi in egala masura determinant. Conform geografilor Walmsley si Lewis, salariile si costul vietii cresc in paralel cu dimensiunea ora
