Mugur Isărescu spune că ţara noastră ar fi avut un gol de finanţare externă între 7,5 şi 16 miliarde euro
Un gol de finanţare externă de maximum 16 miliarde euro, urmat de o criză a cursului de schimb, cu efecte negative asupra inflaţiei şi activelor financiare în lei ale populaţiei. Astfel ar fi arătat, în opinia guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, scenariul pentru România în lipsa acordului cu FMI. Şi reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, dar şi Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI pentru România, au subliniat în mai multe rânduri că principalul pericol al nesemnării unui acord cu FMI ar fi fost cel al unei deprecieri masive a monedei naţionale. Oricum, până la semnarea acordului cu FMI, în numai patru luni, cursul a crescut de la circa 3,6 lei depăşind pragul de până la 4,3 lei pentru un euro.
"În cazul economiei româneşti, unele ajustări ar fi fost foarte dureroase fără asistenţă financiară externă. De exemplu, dacă riscul apariţiei gap-ului de finanţare s-ar fi materializat la nivelul maxim anticipat pentru anul 2009, atunci cel mai probabil presiunile de depreciere a leului ar fi rezultat într-o criză a cursului de schimb, cu efecte negative asupra inflaţiei şi implicit asupra activelor financiare ale populaţiei denominate în lei ", a declarat Mugur Isărescu în dizertaţia rostită cu ocazia primirii titlului de membru corespondent al Academiei Regale a Doctorilor din Spania. Deficitul de finanţare, calculat de guvernatorul Băncii Centrale, în absenţa unui acord cu FMI, ar fi fost de între 7,5 şi 16 miliarde de euro, depinzând de sentimentul investitorilor străini şi de dorinţa lor de a reînnoi liniile de finanţare ale băncilor şi ale companiilor private. "Acest sentiment negativ s-a reflectat în deprecierea leului în perioada octombrie 2008 - februarie 2009. În aceste condiţii, autorităţile au decis să promoveze politici care să asi
