In Romania postcomunista se ucide cu sete si cu metoda. In 15 ani au cazut sub gloantele vinatorilor vreo trei milioane de vietati numai din speciile principale: ursi, cerbi, lupi, mistreti. Iar asta, fara sa mai punem la socoteala braconajul.
O zi de alergatura dupa un biet iepure si masacrul celor 185 de mistreti din tarcul lui Ion Tiriac de la Balc - acestea sint reperele intre care sta distanta de la sport la boala, de la pasiune la obsesie pentru vinatoare.
Statisticile nationale ale Asociatiei Generale a Vinatorilor si Pescarilor Sportivi (AGVPS) sint relevante insa pentru pofta vinatorii care i-a cuprins pe cei 50.000 de vinatori romani, grupati in 160 de asociatii de profil.
Potrivit AGVPS, anul trecut, de pilda, au fost omoriti 954 de cerbi comuni, 840 de cerbi lopatari, 4.600 de capriori, 247 de capre negre, 9.400 de mistreti, 117.000 de iepuri, 165 de ursi, 380 de lupi, 83 de risi, 45.000 de fazani, 250 de cocosi de munte si 12.000 de potirnichi. Acestea sint cifrele oficiale la principalele specii de vinat.
Braconajul nu poate fi masurat, ci doar presupus, tinind cont de cazurile descoperite: 808 numai in intervalul 1 ianuarie 2002 - 15 noiembrie 2003.
Nicolae Selaru, presedintele executiv al AGVPS, ne-a spus ca „recolta" - cum e botezat vinatul in limbaj de specialitate - este cam aceeasi in fiecare an. Luind de baza cifrele de anul trecut, estimam cite vietati au fost ucise dupa revolutie: trei milioane.
Interbelicii erau mai putin singerosi
Pentru comparatie, am retinut ca in perioada interbelica erau vinate de cel putin doua ori mai putine salbaticiuni, din fiecare speciei principala. In conditiile in care aveam 12 judete in plus si un vinat mult mai bogat, caci padurile nu erau hacuite ca acum. Numai lupii si potirnichile erau vinate mai mult atunci, dar lupii nu ajuns
