Aşadar, vicepreşedintele Comisiei Europene, Viviane Reding, a criticat reacţiile Franţei cu privire la aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen prin evocarea din nou a problemei romilor ca mijloc electoral. În opinia sa, tratamentul aplicat romilor de unele ţări membre nu se potriveşte ca demnitate cu Europa secolului XXI şi în consecinţă a amintit Parisului că libera circulaţie este una din valorile de bază ale Uniunii Europene. În România, eşecul guvernului de a convinge Franţa în privinţa susţinerii aderării ţării noastre la spaţiul Schengen a generat reacţii pătimaşe atât din partea adversarilor politici ai USL cât şi din cea a aliaţilor din PNL. Cele mai multe săgeţi au fost îndreptate înspre premierul Victor Ponta, care a mizat pe parteneriatul strategic dintre România şi Franţa dar şi pe sprijinul guvernului de la Paris, din aceeaşi familie socialistă cu PSD. Lui Victor Ponta i s-a reproşat că în repetate rânduri s-a lăudat cu relaţia privilegiată pe care ar avea-o cu socialistul Francois Hollande pe care 1-a susţinut în campania electorală din 2012 în mod făţiş în faţa lui Nicholas Sz­arkozi. Totuşi, preşedintele Franţei a îmbrăţişat punctul de vedere al ministrului de interne Manuel Valls, văzut de mulţi drept noua speranţă a socialiştilor francezi după dezamăgirea provocată de Francois Hollande, aflat în coada sondajelor la capitolul popularitate. “Non”- ul Franţei de a susţine aderarea României la Schengen a fost un prilej pentru vicepreşedintele Partidului Mişcarea Populară, fostul ministru de Externe Teodor Baconschi, de a cere demisia actualului ministru de Externe, Titus Corlăţean, pentru faptul că în ciuda vizitelor bilaterale la Paris şi Bucureşti, Franţa nu ne susţine. Pe de altă parte, în aceeaşi opinie, premierul Ponta este un mitoman care s-a lăudat zadarnic cu bunele sale relaţii cu guvernarea din Franţa şi cu liderul de la Elyzee. În