Extinderea şi adaptarea Alianţei Nord-Atlantice la noile provocări în materie de securitate, eficientizarea misiunilor din teatrele de operaţiuni şi dezvoltarea relaţiilor de parteneriat sunt subminate de divergenţele interne şi de presiunile Rusiei. Divergenţele dintre aliaţii care susţin includerea Ucrainei şi Georgiei în Planul de acţiune pentru aderare (MAP) şi cei care se opun acestei decizii riscă să transforme Summitul NATO de la Bucureşti în scena unei confruntări ce ar putea dăuna grav imaginii blocului politico-militar, comentează AFP. Sursa: ReutersSursa: Reuters

1 /.

Astfel, cel mai mare summit din istoria NATO se anunţă a fi şi unul dintre cele mai tensionate, nu doar din cauza prezenţei la Bucureşti a preşedintelui rus, Vladimir Putin, ci şi a dezacordurilor din sânul Alianţei privind extinderea.

Pentru a deveni membre NATO, ţările aspirante trebuie să fie incluse mai întâi în Planul de acţiune pentru aderare, un program destinat să le ajute să se pregătească pentru o eventuală primire a lor în Alianţă. Trei ţări - Albania, Croaţia şi Macedonia - participă momentan la MAP.

Primele două au mari şanse să primească invitaţiile de aderare chiar la Bucureşti, în timp ce Macedonia trebuie să-şi rezolve diferendul cu Grecia privind propriul nume.

Ucraina şi Georgia,între „nein“ şi „yes“

Atât Ucraina, cât şi Georgia sunt angajate într-un „dialog intensificat“ cu Alianţa Nord- Atlantică şi se pare că lucrurile nu se vor schimba prea curând. Includerii lor în MAP nu i se opune doar Rusia, care oficial nu poate bloca o asemenea măsură, ci şi zece state NATO.

Este vorba despre Germania, Belgia, Spania, Franţa, Grecia, Ungaria, Italia, Luxemburg, Norvegia şi Olanda, susţin surse diplomatice de la Bruxelles. Motivul invocat este că ucrainenii de rând se pronunţă împotriva aderării ţăr