Tot mai mulţi oameni de afaceri din România devin activi şi în sectorul ONG. Este aceasta o modă, încearcă ei să-şi îmbunătăţească imaginea, au mustrări de conştiinţă pentru modul în care şi-au acumulat averile sau există vreo motivaţie de natură fiscală? Ori, pur şi simplu, chiar le pasă de lumea în care trăiesc? Copiii săraci, persoanele cu handicap, natura, biserica, cultura, persoanele cu probleme de sănătate sau elevii şi studenţii supra-dotaţi &nda
Tot mai mulţi oameni de afaceri din România devin activi şi în sectorul ONG. Este aceasta o modă, încearcă ei să-şi îmbunătăţească imaginea, au mustrări de conştiinţă pentru modul în care şi-au acumulat averile sau există vreo motivaţie de natură fiscală? Ori, pur şi simplu, chiar le pasă de lumea în care trăiesc?
Copiii săraci, persoanele cu handicap, natura, biserica, cultura, persoanele cu probleme de sănătate sau elevii şi studenţii supra-dotaţi – sunt doar câteva din ţintele fundaţiilor înfiinţate de milionarii României. „Dinu Patriciu crede cu tărie că accesul la educaţie trebuie să fie acelaşi pentru toţi copiii, adolescenţii şi tinerii din România. De aceea, ambele programe ale fundaţiei au rolul de a crea şanse egale de afirmare, prin sprijinirea tinerilor defavorizaţi“, spune Tincuţa Baltag, director general al Fundaţiei Dinu Patriciu.
Un alt miliardar în dolari, Iosif Constantin Drăgan, doreşte, prin intermediul Fundaţiei Europene Drăgan, să „promoveze cultura (...) în vederea formării unei efective conştiinţe europene“. Fundaţia Creştină George Becali alocă bani consrucţiei sau renovării de lăcaşuri de cult, dar şi cazurilor sociale, în timp ce Fundaţia Umanistă Dan Voiculescu acţionează pentru „a sprijini, promova şi încuraja valori socio-profesionale româneşti din economie, ştiinţă şi tehnică, învăţământ, cultură, artă“. Cev