Eurobarometrul publicat la inceputul saptamanii (dar realizat in ianuarie-februarie) a fost dedicat, cum era firesc, crizei financiare si economice. Ca nota dominanta, europenii sunt foarte ingrijorati de urmarile crizei. "Aceasta ingrijorare, care este resimtita foarte puternic in toate tarile (intre 80% si 90%), afecteaza economia la toate nivelurile: global, european si national, atat pentru situatia din prezent, cat si pentru viitor. La nivel personal ingrijorarea nu este la fel de predominanta (58% pentru situatia din prezent, 56% pentru cea viitoare) – este prima concluzie evidentiata de catre autorii studiului.
Aici apare si primul element care diferentiaza perceptia romanilor de cea a majoritatii europenilor. Proportia romanilor care apreciaza ca importante repercusiunile crizei la nivel global, european sau national sunt mai mici, dar comparabile cu media statelor UE; in schimb, proportia romanilor care se simt direct afectati de efectele crizei este mult mai mare (89%) decat media europeana de 58%. Cu alte cuvinte, ingrijorarea se manifesta mai mult la nivel personal decat general. O diferenta importanta, care reflecta o stare de ingrijorare mult mai acuta in Romania decat in celelalte tari. Pentru a pastra totusi dimensiunile fenomenului, trebuie spus ca nu suntem campionii pesimismului, proportiile celor care resimt amenintarile in plan personal fiind de 88% in Grecia si Ungaria si 82% in Spania.
O alta diferenta importanta intre opiniile romanilor si cele ale majoritatii europenilor se refera la solutiile de contracarare a crizei. Europenii s-au pronuntat in favoarea unei actiuni coordonate de combatere a crizei – 61% considera ca ar fi mai bine protejati daca statele membre ar adopta o abordare coordonata. Romanii sunt de acord cu aceasta solutie doar in proportie de 39% – este, detasat, cifra cea mai mica dintre toate cele 29
