Statele Unite îşi pun în mişcare maşina diplomatică şi militară pentru a răspunde presupusului masacru cu arme chimice în Siria, preşedintele Barack Obama apropiindu-se de o operaţiune limitată împotriva Damascului.
Imagini şocante în care apar cadavre de copii, aparent ucişi de gaze toxice în apropiere de Damasc pe 21 august, presiunea aliaţilor europeni şi arabi, dar şi din partea congresmenilor americani l-au convins, poate, pe liderul primei puteri mondiale de faptul că este necesar ca "într-un fel sau altul, să se răspundă regimului sirian", relevă unii analişti.
Însă o intervenţie, chiar "limitată", în Siria este dificilă pentru acest preşedinte american, considerat un sceptic în privinţa intervenţionismului militar energic, care a retras trupele din Irak şi se pregăteşte să facă acelaşi lucru în Afganistan.
Obama şi-a exprimat vineri, într-un interviu pentru CNN, reticenţa extremă faţă de angajarea ţării sale într-o nouă aventură militară în Orientul Mijlociu. El încearcă în permanenţă să articuleze o politică externă care să combine promovarea valorilor drepturilor omului şi democraţiei şi protejarea intereselor securităţii naţionale americane.
După ce a refuzat timp de peste doi ani să se atingă de angrenajul sirian, administraţia Obama probabil şi-a schimbat percepţia asupra conflictului după presupusul atac chimic comis miercuri. Un masacru despre care un oficial american a declarat, duminică, că are "puţine îndoieli" în privinţa responsabilităţii Damascului.
"Avem sentimentul, laWashington, că ne aflăm într-o nouă dimensiune şi că este necesar, într-un fel sau altul, să se acţioneze", decriptează Barry Pavel, un fost oficial în domeniul Apărării şi Securităţii Naţionale în administraţiile lui Bill Clinton, George W. Bush şi Barack Obama.
Statele Unite "nu pot să nu mai facă nimic" împotriva Siriei, au declarat de a
