Când am recepţionat vestea că traficul feroviar francez a fost paralizat din cauza unor hoţi de cabluri electrice, aproape că am jubilat: iată că se întâmplă şi la case mai mari!
Nu mai suntem doar noi, românii, în stare de asemenea grozăvii. Şi chiar era grozăvie: peste 30.000 de călători au fost blocaţi în 120 de trenuri, „paralizate" pe şine din cauza smulgerii din pământ, pe distanţa de un kilometru, a preţiosului cablu de cupru.
În scurt timp sosesc noi detalii despre incidentul din apropierea oraşului Lille: autorii furtului sunt patru cetăţeni români, locatari ai unei tabere improvizate. Numele lor nu sunt comunicate de Poliţia sau Justiţia franceze, întrucât ancheta se află în plină desfăşurare.
În stratosfera mass-media pluteşte o nouă informaţie: cei patru hoţi români, sau măcar câţiva dintre ei, sunt de etnie rromă. Iarăşi, nicio surpriză. Dacă proveneau dintr-o tabără improvizată la marginea oraşului, e ca şi cum ai spune că locuiau în Ferentari...
Povestea avansează. Căile Ferate Franceze comunică, cu indignare, că este al 36-lea vandalism de acest gen, făptuit de cetăţeni români, de la începutul anului 2010. Iar consulul român la Paris, Ionel Novac, mai trage un pic perdeaua: majoritatea infracţiunilor au fost săvârşite de compatrioţi de etnie rromă. De ţigani, carevasăzică.
Staţi calmi, flăcăi, că nu e nicio discriminare. Pur şi simplu, e o constatare. Una care spune că francezii se cam înverzesc când aud că e vorba de români. Pentru tot mai mulţi dintre ei, români = rromâni = rromi. Sună cam la fel, nu?
Nu demult, preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, a declarat război infractorilor est-europeni care fac ravagii prin Franţa, punându-i în capul listei pe cei români. Cu regret îi comunicăm lui Monsieur President că prima bătălie a pierdut-o deja. Şi e pe cale să piardă şi războiul. Nici gorobeţii noştri nu