Şoseaua de coastă, orăşelul lacustru, teleschiul nautic pe lacul Siutghiol, bazarul oriental şi sala polivalentă au rămas doar pe hârtie. De departe, şoseaua de coastă este proiectul care a stârnit cele mai mari controverse.
Şosea de coastă
De departe, şoseaua de coastă este proiectul care a stârnit cele mai mari controverse. Visul primarului Constanţei Radu Mazăre este departe să devină realitate. Iniţial, proiectul realizării unei şosele de coastă s-a lovit de refuzul fostului ministru al Mediului Sulfina Barbu, pe motiv că legea zonei costiere nu permite să se construiască atât de aproape de apă. Scandalul dintre cei doi s-a finalizat cu un proces, după ce Mazăre a făcut-o „proastă“ pe Sulfina Barbu.
În 2007, soluţia găsită a fost chiar modificarea legii zonei costiere. Fratele primarului, Alexandru Mazăre, şi mai mulţi colegi deputaţi au adus obiecţii şi amendamente actului normativ. Parlamentarii constănţeni au inserat în textul legii „realizarea unei căi rutiere de acces de-a lungul falezei de nord a municipiului Constanţa, între staţiunea Mamaia şi Centrul istoric, după obţinerea prealabilă a avizului Comitetului Naţional al Zonei Costiere“.
Nici cât timp a fost în fruntea Ministerului Mediului Nicolae Nemirschi, omul lui Mazăre, Primăria nu a reuşit obţinerea avizului final pentru demarare lucrării.
Acum, municipalitatea vrea s-o construiască pe bucăţi. La sfârşitul anului trecut, a fost actualizat studiul de fezabilitate pentru construirea primului tronson al şoselei ce va înconjura zona peninsulară, în lungime de 2,6 kilometri.
Calea rutieră porneşte de pe strada Termele Romane, continuă cu Bulevardul Regina Elisabeta – Comandamentul Marinei pe drumul deja existent – Aleea Lebedei – toboganul de pe plaja Modern – Pălăria lui Neagoe, apoi face un «S» şi ajunge la intersecţia străzilor Mihai Eminescu şi Smârdan. S