Daca monstrii - citi au mai ramas - ar recurge la umor, asa cum o face Castro, lumea ar fi mai vesela. Imortalul dictator - actualmente pe linie moarta - sustine ca inca acum, aha, un sfert de veac, prevazuse actuala criza mondiala. Predictie marxista, se-ntelege. Imagini incredibile dintr-un paradis terestru: metropola sud-asiatica, harazita administrativ cu mirifice rezervatii de specii de care-am uitat, de care nu stiam, de la cele navigind sub ape translucide la zburatoare, intr-o inimaginabila varietate de culori, intr-o la fel de inimaginabila varietate de siluete, miscindu-se toate in preajma unor paminteni norocosi, ai locului sau veniti aici de departe, sa vada minunea. Opriti, o secunda, sa mingiie, sa imparta bunatati, sa se simta ca-n prima zi a lumii. Cum fac, la rindu-mi, o data pe saptamina, patrunzind, sus, in paradisul parasit al Observatorului Astronomic, unde, sub cupola ce cindva scruta cerul, vietuieste acum o colonie canina, de autentica salbaticie, careia ii aduc, neabatut saptaminal, o corpolenta tolba cu bunatati. Joi, in zori, noutatea: printre seniorii coloniei, sase ghemotoace identice, de revista, latrindu-ma in falset, semn al consideratiei ce voiau sa mi-o arate. Americanii au decis retragerea dintr-un Irak pe care-l smulsesera din miinile monstrului cu mustata, predindu-l acum integral celor ce vor sa-si alinieze bogatul lor pamint civilizatiei. Daca solutia va prinde si intr-un Iran, deocamdata al suprematiei turbanului, omenirea pare sa aiba sanse a arata altfel: mai buna, mai senina. Si inca un reper. Unul inmarmuritor. Prin neputinta de a fi bifat de o atit de colosala supraputere mondiala: cum e posibila prelungita fofilare a unui Bin Laden prin grotele preistoriei, sfidind astfel perfectiunea sofisticata a detectarii! Pusti ramas fara auz cintind, profesionist, la pian: performanta a tehnicii pedagogice. Daca monstrii - citi au m