Îl îmbrăcaţi sau se îmbracă singur?
„Hai, mamaie, stai să te îmbrăcăm!”. În jurul copilului se adună toată familia: mama, tatăl şi bunica, toţi pregătiţi să-l îmbrace pe ăla micu’. Se luptă cu el, el plânge şi ripostează. Într-un final, transpiraţi şi cu nervii întinşi la maximum, au terminat. Dacă şi la dumneavoastră în familie îmbrăcarea şi dezbrăcarea copilului sunt un adevărat chin, cauza acestei situaţii sunteţi chiar dumneavoastră. Trebuie să înţelegeţi că el nu este o păpuşă şi nici nu trebuie să vă chinuiţi şi să-l chinuiţi astfel, doar pentru că vă place să-l răsfăţaţi. (E.L.)
Orice se învaţă!
Copilului îi este mai uşor să înveţe să se dezbrace, decât să se îmbrace. Implică-l, ajută-l, încurajează-l şi nu-l critica! Dacă nu vrea să fie îmbrăcat după placul tău, lasă-l pe el să aleagă şi nu opune rezistenţă pentru că îi va plăcea teribil să te terorizeze. Anunţă-l din timp că veţi pleca undeva şi lasă-i timp suficient să se îmbrace singur. Când se încurcă, trebuie să-l ajuţi şi să-i explici, iar dacă devine obsedat de o anumită culoare, lasă-l în pace, dar evită să-i mai cumperi astfel de lucruri data viitoare! (E.L.)
Haine puţine şi uşor de îmbrăcat
În dulapul copilului trebuie să fie doar câteva lucruri, pentru ca acesta să nu fie nevoit să facă ravagii printre haine până se hotărăşte. Hainele cu capse sau cu fermoar sunt mai uşor de îmbrăcat. Şireturile adidaşilor le vor plăcea şi mai puţin, de aceea capsele sau ariciul vor fi de preferat, pentru că vor şti singuri cum să le folosească. Ca să deosebească faţa, de spatele hainei, arătaţi-i că la spate este întotdeauna eticheta! Dacă l-aţi lăsat pe el să-şi aleagă hainele şi nu le-a asortat cum trebuie, nu vă supăraţi! Unui copil îi stă bine oricum. (E.L.)
Îl îmbrăcaţi sau se îmbracă singur?
„Hai, mamaie, stai să te îmbrăcăm!”. În jurul copilului se