Dupa adoptarea Procesului Bologna si in universitatile din Romania, s-a incercat o noua organizare, schimbarile fiind absolut obligatorii. Asa cum era de asteptat insa pe la noi, principiile Procesului Bologna nu s-au aplicat intocmai asa cum ar fi trebuit, implementarea fiind facuta mai mult de forma, indeosebi pentru a bifa anumite puncte. Si cel mai important s-a referit la reducerea anilor de studii, trecandu-se pe noua formula, anume 3 ani studii de licenta, doi ani studii de masterat si 3 ani studii de doctorat.
O radiografie a modului in care s-a aplicat Procesul Bologna in universitatile din Romania, care s-a realizat de catre Alianta Nationala a Organizatiilor Studentesti din Romania (ANOSR) si s-a materializat prin Cartea Neagra a Procesului Bologna, arata ca mai sunt multe de facut. In general, principalele directii la care trebuie sa se mai aduca unele corectii se refera la calitate, rolul studentilor in procesul decizional al universitatii la care studiaza, mobilitatea si creditele universitare, continutul cursurilor etc.
Clienti sau materie prima in loc de parteneri
Cu toate ca, la nivel de principii, la conferintele ministrilor europeni ai educatiei, cand se discuta despre studenti, se admite ca acestia nu sunt nici “clienti” si nici “materie prima”, ci ar trebui sa fie parteneri cu drepturi depline, in realitatea universitara romaneasca lucrurile nu prea s-au schimbat. Potrivit studiului facut de ANOSR, in universitatile si facultatile romanesti exista o serie de probleme privind rolul studentilor, care s-ar rezuma in urmatoarele: • mecanismele de alegere a studentilor reprezentanti sunt definite vag in regulamentele unor universitati • multi studenti nu isi cunosc mecanismele de reprezentare • interesul fata de mecanismele de reprezentare este scazut • profesorii si, mai ales, conducerea universitatilor/facultatilor au o p