Ziua Monarhiei găseşte Casa Regală cu un procent mai ridicat de încredere comparativ cu anii trecuţi. Politologii susţin că acest lucru se datorează şi promovării imaginii Prinţului Nicolae.

Un sondaj INSCOP relevă faptul că, în 2013, bazinul electoral pentru monarhie este compus din tineri cu vârste curpinse între 18 şi 35 de ani, spre deosebire de începutul anilor ’90, când monarhia era susţinută în primul rând de persoane în vârstă, care „prinseseră” cumva regimul interbelic sau cărora li se povestise în familie despe rege. Explicaţia este că a crescut preferinţa în rândul tinerilor explicabilă prin atitudinea negativă faţă de politică şi prin dimensiunea „mondenă“, cu mare trecere la publicul tânăr, a monarhiilor europene, în special britanică. Surprinzător, opţiunea pentru monarhie este pe locul al doilea în topul preferinţelor românilor, după cea pentru republică prezidenţială. Acum, 17,7% din români se pronunţă pentru revenirea la monarhie, un procent mult mai mare comparativ cu sondajele de la începutul anilor 90.

Oficial, prinţul Nicolae este al treilea succesor la tronul Casei Regale. În 2007, prin modificarea legii Salice (prin care succesiunea la tron se facea exclusiv pe linie bărbătească, n.r.), Principesa Margareta a fost desemnată oficial de Regele Mihai I drept succesoare dinastică a acestuia şi moştenitor al Casei Regale a României. Aceasta este secondată de Alteţa Sa Regală Principesa Elena a României, mama Prinţului Nicolae.

Lega Salică poate fi schimbată

În documentul de modificare a legii Salice, Regele Mihai a specificat că în cazul în care naţiunea română şi Parlamentul vor considera potrivită folosirea monarhiei ca formă de guvernământ, va cere Parlamentului să renunţe la aplicarea legii Salice.

„Prinţul Nicolae ar fi mai potrivit ca succesor la tron. Dar până la o astfel de discuţie ma