Baschetul masculin iesean iese, dupa zece ani, pe usa din dos a Diviziei A Ca baschetul masculin n-a stat pe roze in ultimii ani o demonstreaza si rezultatele, dar si transferurile jucatorilor pe la diferite grupari. Insa, de la situatii cit de cit normale inregistrate s-a ajuns pina la momente incredibile, gen neprezentarea la meciuri si chiar retrogradarea din Divizia A. Si ceea ce in august 2005 parea un proiect viabil pentru aceasta echipa s-a transformat intr-un esec lamentabil. Desi a demarat cu mare greutate, caruta a mers oarecum rezonabil in turul campionatului dar a inceput sa se impotmoleasca brusc de la inceputul anului. S-au pierdut trei jucatori care au avut mirosul ascutit si au anticipat problemele, astfel ca s-a incercat peticirea cu americani refuzati de altii si care, pina la urma, au fost siliti sa plece acasa pe propriile puteri. Si de unde puteau veni toate aceste probleme daca nu de la bani. Contracte de sponsorizare neonorate, o intirziere sora cu moartea a finantarii de la Primarie (care a demonstrat cit se poate de clar ca sefii municipalitatii privesc spre sportul iesean doar intr-o singur sens), o iesire din peisaj al celui mai important sprijin (din Prefectura) al baschetbalistilor si blocajele au devenit inevitabile. Restante mari la jucatori (care din decembrie n-au mai luat nimic), doi antrenori secunzi care intr-un an intreg abia au primit de-un salariu, imprumuturi facute in nume personal de conducatori pentru a putea tine ritmul cu calendarul competitional, restante si intreruperi la cazare si masa adica datorii, datorii si iar datorii. Asa ca intr-o asemenea stare nici nu mai surprinde ca CSM a luat batai pe linie de la favorite sau codase, ca s-au facut acuzatii de noncombat si ca jucatorii si-au contestat antrenorul. Neprezentarea de la Oradea a fost prima surpriza insa totul n-a fost decit un semnal puternic al starii mai mult d