Acum aproape jumatate de secol, in timpul primului stagiu de obstetrica-ginecologie, ii auzeam pe medicii experimentati vorbind despre nasterea fara dureri, pe atunci o mare noutate. Discutiile se terminau de obicei cu o gluma, astazi destul de rasuflata, care folosea sintagma din titlu. Gluma? Vorba sa fie. Viata pacientilor, inainte de anestezice, analgezice si antibiotice, era in mare pericol, cine supravietuia socului operator risca infectiile, cangrena, moartea. O amputatie era precedata de un pahar cu vin, in cel mai bun caz. Acum aproape jumatate de secol, in timpul primului stagiu de obstetrica-ginecologie, ii auzeam pe medicii experimentati vorbind despre nasterea fara dureri, pe atunci o mare noutate. Discutiile se terminau de obicei cu o gluma, astazi destul de rasuflata, care folosea sintagma din titlu. Gluma? Vorba sa fie. Viata pacientilor, inainte de anestezice, analgezice si antibiotice, era in mare pericol, cine supravietuia socului operator risca infectiile, cangrena, moartea. O amputatie era precedata de un pahar cu vin, in cel mai bun caz.
Pe campul de lupta, soldatul ranit primea un glonte si era sfatuit sa-l tina strans intre dinti ca sa nu poata urla, de aici si expresia inca uzuala in limba engleza: "to bite the bullet", cu sensul de a rezista intr-o situatie foarte dificila. Sansele de a scapa cu viata erau ceva mai mari in inima bataliei decat intr-un spital, cel putin asa spuneau chirurgii din epoca, de multe ori depasiti si ei de ororile salii de operatie.
Acum mai bine de doua milenii, oamenii au observat ca banala coaja de salcie alina suferinta fizica (contine un principiu activ identic cu aspirina) ca si secretia laptoasa a capsulelor ne-coapte de mac, mai cunoscuta sub numele de opiu. Legenda spune ca Hanibal, invins de romani, s-a sinucis cu o supradoza de opiu, iar poetul Ovidiu ii lauda efectele fizice si mintale.