Scriam de curind pe o retea de socializare ca opiniile nu conteaza decit in masura in care unii sau altii se pot folosi de ele. Fara a fi vreo constatare deosebit de originala, dimpotriva as zice, ea venea totusi dintr-o fireasca frustrare personala pe care n-aveam cum s-o rezolv printr-un "drept la replica". Profit insa de aceasta rubrica nu pentru a-mi justifica in vreun fel opiniile personale, ci pentru a vorbi despre opinii intr-un sens mai larg. Am scris pe blogul propriu, in urma cu citeva zile, un text critic la adresa unei scrisori-program date publicitatii de noul presedinte al Institutului Cultural Roman, domnul Andrei Marga. Mi-l asum, fireste, in totalitate, cred si acum ca multe dintre afirmatiile din respectiva scrisoare-program sint mai mult decit amendabile. Cred si acum ca o fraza precum aceasta: „Cum s-a spus foarte exact pe meleagurile noastre, tineretea implica trufie, dar competenta si meritul sint altceva", am citat din textul domnului Marga, l-ar costa pe un politician dintr-o tara normala mai mult decit simpla popularitate. Si mai cred ca noul presedinte al ICR ar trebui sa-si amendeze el insusi, macar prin activitatea pe care o va avea la sefia acestei importante institutii culturale, astfel de afirmatii cel putin pripite. Dincolo de ceea ce tine de evidenta, publicarea acestui text pe blogul personal (adica intr-un spatiu, as zice, „informal") mi-a prilejuit un contact direct cu nivelul la care a ajuns azi propaganda. Niciodata n-am avut parte, pina acum, de o mai rapida propagare a ideilor expuse de mine nu doar in spatiul virtual, dar si in presa romaneasca. Am scris, in ultimii ani, chiar si in aceste pagini ale „Suplimentului", sute de articole in care atrageam atentia asupra unor derapaje mult mai grave ale unor politicieni. Ecoul n-a depasit decit rareori „aria" de acoperire pe care publicatia de fata o are. Ceea ce e firesc. Insa mai