Ce este România după Elena Udrea? Un şantier. Un iureş, o fală, un triumf.
Un ministru de Externe ploconindu-se în faţa unei femei despre care ştie sau bănuieşte că are ambiţii susţinute de undeva de sus. Un europarlamentar acuzând-o pe aceeaşi femeie că se poartă de parcă ar fi pe Titanic şi ar cere şampanie. Teodor Baconschi, Cristian Preda, Elena Udrea.
Între ei, un ditamai partidul şi situaţia unei ţări întregi.
Ce este România după Elena Udrea? Un şantier. Un iureş, o fală, un triumf. Cea mai bună guvernare din ultimii 20 de ani. De ce nu ultimii 30, ultimii 40, până la primul deceniu al lui Ceauşescu, deceniul care l-ar fi consacrat pe liderul comunist drept cel mai bun preşedinte al României? Ce mai face ţara sub guvernarea Elenei? Înverzeşte, se brenduieşte, înfrunzeşte, răsare ca un soare de la Bucureşti.
„Eu, Elena, sunt foarte bucuros să lucrez cu tine. Trebuie să faci eforturi monumentale ca să nu cazi sub farmecul tău, în calitate de coleg. Eşti inteligentă, eşti frumoasă, eşti tenace, ai anduranţă la mediul general dezgustător al politicii româneşti şi nu te deranjează vecinătatea oamenilor de valoare, ceea ce înseamnă că vei putea face cu oricine echipe de valoare şi PDL are probabil nevoie de acest lucru", spunea Baconschi acum câteva săptămâni la alegerea Elenei Udrea în funcţia de preşedinte al filialei PDL Bucureşti. Iată că intelectualul Baconschi, omul de cultură, reprezentantul României peste hotare, a căzut, în cele din urmă, sub povara monumentalelor eforturi de a rezista farmecelor colegei sale de partid. Cu toate acestea, a rămas la fel de bucuros să lucreze cu ea. Poate şi lui i se pare, când se duce dimineaţa la Ministerul de Externe, că ţara e o mândră sărbătoare, că macaralele râd din nou în soare.
Din păcate, colegul său, Cristian Preda, alt intelectual, alt autor de cărţi, profesor universitar, a
