Preocupaţi de facturile în creştere la întreţinere, pentru menţinerea confortului în locuinţe ne concentrăm atenţia către măsurile de reducere a pierderilor de energie, în special a căldurii. Uităm însă de alţi factori care ne afectează confortul. Viaţa tot mai trepidantă, în special din mediul urban, are ca efect creşterea nivelului de zgomot cu implicaţiile de rigoare asupra funcţiei auditive şi stresului cetăţenilor. Iar odată pierdut sau afectat, auzul nu mai poate fi reparat. Vorbind despre locuinţe şi locuire, este clar că are de suferit confortul pe care ni-l dorim cu toţii.
În urma măsurătorilor efectuate de Enviro a rezultat că 60% din populaţia oraşelor mari din ţară este afectată de poluarea fonică.
Conform datelor centralizate la nivel european, oraşul cu cea mai mare pondere de populaţie expusă la poluarea fonică (calculată pe baza raportului dintre numărul de locuitori dintr-un oraş expuşi la un nivel de zgomot de peste 55 db(A) şi numărul total de locuitori ai oraşului, înmulţit cu 100) este Bucureştiul. La nivel naţional, în oraşele cu peste 250.000 de locuitori sunt aproximativ 2.900.000 de persoane expuse la zgomot peste limita prevăzută în standardele de auditare. Un top al celor mai poluate zone ale Capitalei din punct de vedere fonic plasează pe primul loc Bulevardul Magheru, urmat de Zona Olteniţei, Bulevardul Ferdinand (zona Iulia Haşedeu), Bulevardul Ghencea şi Pantelimon (zona Morarilor).
Cele mai expuse la zgomot sunt clădirile cu ieşire la marile bulevarde şi apartamentele de la etajele inferioare.
Vestea bună este că până la jumătatea lui 2012, 25 de oraşe din România, toate cu o populaţie de peste 100.000 de locuitori, trebuie să prezinte autorităţilor europene hărţile de zgomot, iar autorităţile (primăriile) vor lua măsuri pentru reducerea zgomotului acolo unde nivelurile sunt depăşite. Dar, de fapt, cele mai pr
