Triumful gimnastelor lui Forminte la Europene a demonstrat că performanţă se poate face şi cu ciocolată, nu doar cu „biciul“. Sursa: AP Photo

Gimnastica românească respiră din nou! După doi ani şi jumătate de agonie, în care a fost ţinut la „reanimare“, sportul care a transformat imnul României în şlagăr la marile competiţii a renăscut. Campionatele Europene de la Clermont- Ferrand au readus gimnastele tricolore în lumina reflectoarelor. După patru ani, româncele au redevenit „reginele“ Europei, adjudecându-şi, sâmbătă, aurul în concursul pe echipe şi ieri alte patru medalii în finalele pe aparate: una de aur (Sandra Izbaşa - sol), două de argint (Sandra Izbaşa - bârnă şi Steliana Nistor - paralele) şi una de bronz (Ana- Maria Tămârjan - sol).

Ceea ce în august 2005 părea să fie sfârşitul unei incredibile poveşti a trei decenii de glorie şi de suferinţă a însemnat, de fapt, un nou început. Abdicarea cuplului Octavian Belu - Mariana Bitang şi desfiinţarea lotului olimpic de la Deva n-au dereglat decât temporar mecanismul infernal al şcolii româneşti de gimnastică. „Fabrica de medalii“ de la Deva a reînceput să producă exact la timp pentru a renaşte speranţa înaintea Jocurilor Olimpice de la Beijing.

Petrecere cu prăjituri şi Cola

Nicolae Forminte, antrenorul care şi-a asumat schimbul de generaţii şi, totodată, riscul de a fi asociat cu prăbu- şirea celui mai titrat sport din România, a dovedit că „întoarcerea la sclavagism“ - varianta propusă de Ion Ţiriac pentru revigorarea performanţelor - nu mai este o soluţie de actualitate.

Gimnastica feminină românească pare să fi intrat într-o nouă eră, în care rigorile sistemului centralizat au început să se înmoaie. Plecaţi din fruntea lotului feminin, acum aproape trei ani, pentru că elevele lor au refuzat să mai accepte viaţa spartană, legendarii Belu şi Bitang