In dimineata cand am inceput aceasta redactare m-am intors de la Cluj, unde am condus-o pe drumul fara intoarcere pe Florica Maries. Cand am cunoscut-o, in 1956, odata cu infiintarea Operei de Stat din Iasi, era printre putinii care anterior dadusera de gustul succesului, cuprinsi de mirajul scenei. inca din 1947, ca eleva in ultima clasa a Scolii Normale, a fost distribuita in rolul Ileana, din opera xLa sezatoare" de Tiberiu Brediceanu, impreuna cu studentii clujeni. Succesul obtinut la acest debut si increderea acordata de profesionisti de elita ai Clujului au incurajat-o sa urmeze cursurile Conservatorului xGheorghe Dima" din orasul adolescentei sale. Dupa absolvire, a fost solista timp de un an la Opera Maghiara din Cluj.
Pregatirea sa muzicala temeinica, precum si buna scoala de canto, deprinsa de la marile cantarete clujene Lya Hubic si Ana Roja Vasiliu, i-au prilejuit din primul moment situarea in atentia primului dirijor Radu Botez, care pregatea spectacolul inaugural din 3 noiembrie 1956. Florica Maries s-a remarcat decisiv si a avut cinstea sa fie prima interpreta titulara pe rolul Floria Tosca, semnind actul de nastere al inceputurilor Operei iesene. De aceea, garantiile profesionalismului care o recomandau a facut ca aproape pe tot parcursul carierei sa fie in distributia de premiera in cele mai grele lucrari.
Paradoxal, aflata inca in plina forta creatoare, la 55 de ani, interese oculte si conjuncturi favorabile acestora au favorizat despartirea ei definitiva de scena, ceea ce a marcat-o profund. Cine a urmarit-o evoluind in spectacole, cu greu ar fi reusit sa-i gaseasca uneori cusururi in privinta acuratetei intonationale, a trairilor dramatice si a conturarii caracterului personajului interpretat. Pentru acest motiv, multa vreme se pastreaza ca reper valoric greu de depasit pe scena din Iasi. Cortina a cazut des peste moartea scenic
