În perspectiva alegerilor parlamentare, cea mai importantă miză a votului de duminică a fost desemnarea preşedinţilor de consilii judeţene. Pentru prima dată, ei au fost aleşi pe

În perspectiva alegerilor parlamentare, cea mai importantă miză a votului de duminică a fost desemnarea preşedinţilor de consilii judeţene.

Pentru prima dată, ei au fost aleşi pe sistem uninominal, din primul tur, ceea ce le-a întărit în mod semnificativ influenţa în partid şi în teritoriul pe care îl administrează. "Căpitanii judeţelor" devin astfel o piesă de rezistenţă a partidelor.

Ei pot propune numirea şi eliberarea din funcţie a conducătorilor instituţiilor publice din judeţ.

Potrivit legii, preşedintele consiliului judeţean exercită funcţia de ordonator principal de credite. Mai mult, el întocmeşte proiectul de buget şi astfel în responsabilitatea sa se află toate investiţiile publice din acel teritoriu.

Încă din primul tur, în 23 de capitale de judeţ, primarii în funcţie au primit un nou mandat. În Capitală au fost reconfirmaţi doi primari de sector

Românii au început să voteze fapte, nu promisiuni. Aşa s-ar putea explica încrederea acordată primarilor care au făcut ceva pentru oraşele lor.

Alegerile locale din 2008 au arătat care sunt oraşele în care locuitorii au fost mulţumiţi de modul în care le-a fost administrată urbea. În acest sens, relevant este faptul că în 25 de capitale de judeţ şi în sectoarele 2 şi 3 din Bucureşti, electoratul să realeagă din primul tur, cu un procent destul de mare, primarul care a fost în funcţie în ultimul mandat.

Cei mai longevivi primari

Printre realeşi se numără Tudor Pendiuc de la Piteşti, Gheorghe Ciuhandu de la Timişoara, Johannis Klaus de la Sibiu, Radu Mazăre de la Constanţa, George Scripcaru de la Braşov, Cristian Anghel de la Baia Mare sau Gheorghe Ştefan de la Piatra Nea