De ce mor atâţia oameni în accidentele rutiere din România? Cum de au devenit atât de “asasine” accidentele din traficul naţional? Care este explicaţia agresivităţii rutiere din ţara noastră, agresivitate finalizată cu accidente mortale colective? Oare de ce este dificil să se respecte cele câteva, numai câteva reguli rutiere culpabile de producerea a celor mai numeroase şi grave evenimente rutiere cu victime omeneşti?

Există cineva în România care este, cu adevărat, în afara Poliţiei Rutiere, preocupat de a investi în domeniul prevenirii accidentologiei rutiere? Oficialii din România doresc a conferi accidentului rutier calitatea de regulator demografic? Ar fi unica explicaţie a dezinteresului manifestat în acest domeniu care înseamnă peste 2.500 de morţi anual cărora li se adaugă alte câteva mii de mari mutilaţi, grav răniţi şi răniţi mai uşor!

Pentru cine bat clopotele, Mitică, zi de zi în cimitirele din România odată cu slujbele de îngropăciune pentru victimile nepăsării noastre? Este o nepăsare colectivă, un mod barbar de a demonstra că “mie nu-mi pasă”, de la vlădică la opincă! Cauze, erori, greşeli inimaginabile, greu de acceptat, care fac ca zeci de oameni să moară fulgerător în zgomot asurzitor de maşini izbite între ele, de copaci, stâlpi sau ziduri şi aduc nenorocirea în sute şi mii de familii!

Cauze, manevre negândite ce aduc blestemul accidentului consumat pe capul unor oameni nevinovaţi şi care, sunt nevoiţi a îmbrăca haine cernite întru neuitarea copilului omorât, a soţului dispărut ori copilei ce va pleca dincolo în straia de mireasă! O ţară întreagă a văzut cumplita catastrofă rutieră din judeţul Covasna. Oamenii aceia spulberaţi de tren care plecau la muncă ori se întorceau de la muncă (cules de cartofi) pentru care câştigaseră enorma sumă de opt lei, au murit zdrobiţi în teribilul şoc dat de lovirea remorcii tractorului de tr