Guvernul cubanez a pus capăt celor 11 zile de tăcere sâmbătă cu privire la primul focar de holeră din insulă după 130 de ani, recunoscând că 158 de cazuri au fost diagnosticate, relatează AFP.

Ministrul Sănătăţii a refuzat totuşi să folosească cuvântul "epidemie", apreciind într-un comunicat că bolnavii descoperiţi în oraşul Manzanillo, la 750 de kilometri la sud-est de Havana, sunt "îmbolnăviri izolate" care vor fi "studiate şi tratate rapid".

"Boala nu este în curs de răspândire", a afirmat acesta.

Singura informaţie oficială a autorităţilor cubaneze cu privire la acest focar de holeră a fost difuzată la 3 iulie. Ministerul Sănătăţii a indicat atunci că 53 persoane au fost afectate, dintre care trei pacienţi în vârstă au murit în oraşul Manzanillo.

În timp ce autorităţile statului comunist au păstrat tăcerea în ultimele zile, site-urile de Internet anti-Castro din Miami şi alte surse de presă susţineau că maladia avansa şi că a provocat mai multe victime.

Opozanţii au denunţat lipsa de informaţii cu privire la îmbolnăviri: "Dacă să te opui guvernului este periculos, un focar de holeră fără informaţii este şi mai grav", a publicat pe Tweeter bloggerul dizident Yoani Sanchez.

Autorităţile sanitare au sugerat că ploile puternice împreună cu valul de căldură au contribuit la reapariţia maladiei pe insulă.

Acest focar de holeră este un subiect foarte sensibil în Cuba, care susţine că are unul dintre sistemele de sănătate cele mai admirate din regiune, rezultatul de succes a 50 de ani de regim comunist.

Ultima persoană care a murit în Cuba de holeră a decedat în 1882 într-o perioadă în care insula era încă o colonie spaniolă.

Guvernul cubanez a pus capăt celor 11 zile de tăcere sâmbătă cu privire la primul focar de holeră din insulă după 130 de ani, recunoscând că 158 de cazuri au fost diagnosticate, relatează A