În cazul în care Guvernul va respecta decizia Curţii constituţionale, de a păstra criteriul de valabilitate a referendumului în sensul de a se prezenta la vot cel puţin jumătate plus unu din numărul alegătorilor, bătălia se mută pe numărul cetăţenilor înscrişi în listele electorale.
La alegerile locale din 10 iunie 2012, în listele electorale de la Evidenţa Populaţiei figurau 18.300.595 ce cetăţeni, ceea ce reprezenta 85,2 la sută din totalul populaţiei României. Dacă însă Guvernul va lua în considerare rezultatele provizorii ale recensământului, numărul celor înscrişi pe liste scade semnificativ - iar numărul celor care îl pot demite pe preşedinte scade cu o jumătate de milion de oameni, de la 4,5 la 4 milioane de voturi. Pentru a stabili cifrele în acest ultim caz, am aplicat acelaşi procent de alegători din totalul populaţiei înregistrate.
Dacă Guvernul decide să folosească cifrele recensământului, se ridică o altă problemă. Recensământul s-a organizat la nivel european, cu o procedură extrem de strictă, potrivit căreia cifrele rezultate nu pot fi folosite oficial decât din anul 2013, când procedura de evaluare a rezultatelor va fi împlinită. Or, Guvernul a solicitat deja ieri Institutului Naţional de Statistică (INS) cifrele provizorii ale recensământului, cu scopul de a le folosi în stabilirea numărului alegătorilor cu drept de vot care vor fi luaţi în calcul la referendum. Fiindcă era prea târziu, rezultatele vor ajunge abia azi la Palatul Victoria. Ministrul delegat pentru Administraţie, Victor Paul Dobre, trebuie să semneze hârtiile INS, în calitate de preşedinte al Comisiei Centrale de Recensământ, şi apoi să le transmită premierului.
Acces ilegal la date confidenţiale
Preşedintele Comisiei juridice din Senat, Toni Greblă (PSD), a declarat ieri că listele electorale ar trebui revizuite de fiecare autoritate locală în par
