După doi ani în care le-a ţinut la sertar, Primăria Galaţi face publice numele foştilor activişti şi securişti care, în calitate de revoluţionari, au primit terenuri (un hectar fiecare), locuinţe şi spaţii comerciale în baza „Legii Recunoştinţei".

Chiar dacă în oraş nu au fost confruntări armate, mulţi gălăţeni şi-au sacrificat sau riscat viaţa la revoluţia din decembrie 1989. Peste 60 de tineri din Galaţi au format Detaşamentul Dunărea, care s-a deplasat în Capitală în noaptea de 22 spre 23 decembrie şi au luptat alături de bucureşteni. Nouă gălăţeni au murit împuşcaţi la Televiziune, CC şi MApN, iar alţi 15 au fost răniţi. Mulţi au obţinut certificat de revoluţionar pentru că au făcut parte din CPUN-urile locale sau din detaşamentele gărzilor patriotice. Majoritatea celor care au făcut parte din acele structuri nici măcar nu deţin certificat, considerând că au făcut ceea ce trebuia. În schimb, au năvălit printre revoluţionarii autentici impostorii, foşti colaboratori ai Securităţii, activişti PCR, ofiţeri sau oameni de afaceri controversaţi, precum Cătălin Chelu.

Peste 250 de hectare pentru revoluţionari

După doi ani de demersuri, Societatea Jurnaliştilor „Dunărea de Jos" a obţinut de la Primăria Galaţi listele cu revoluţionarii care au primit terenuri, locuinţe şi spaţii comerciale în baza „Legilor Recunoştinţei", 42/1990 şi 341/2004. Municipalitatea a comunicat asociaţiei lista celor 251 de revoluţionari care au primit câte un hectar de teren extravilan, 24 care au primit locuinţe, opt care au devenit proprietari de spaţii comerciale, respectiv vetre de casă. Marea surpriză este că a fost atribuită revoluţionarilor cu certificat obţinut legal sau ilegal o suprafaţă de 251 ha, cât două-trei cartiere ale Galaţiului. Din cei 251 de beneficiari, doar 144 mai sunt înregistraţi ca revoluţionari în baza de date a Secretariatului de Stat pentru Proble