În negocierile pentru viitorul buget al UE (2014-2020), România încearcă să joace tare, cu toate că o mai ajută doar faptul că diferenţele dintre regiuni sunt foarte mari.

România făcuse progrese, din primăvara acestui an, în negocierile pentru viitorul buget european, unde are interesul să primească sume cât mai mari prin politica de coeziune şi cea agricolă comună. Adus la Ministerul Afacerilor Europene, ca fost comisar european, Leonard Orban a reuşit, din poziţia reprezentantului ţării cu cele mai mici performanţe pe politica de coeziune, să fie lider al unui grup-cheie de negociatori.

14 state membre plus Croaţia, aşa-numiţii „prieteni ai coeziunii" s-au întâlnit la Bucureşti pentru a formula o poziţie comună şi a obţine, din bugetul UE, timp de şapte ani, finanţări consistente pe politica de coeziune şi cea agricolă. În contextul crizei, aceşti bani sunt cu atât mai importanţi. Pentru România, în mod special, atragerea fondurilor structurale este văzută de Comisia Europeană ca un element-cheie în creşterea economică.

Ce mai poate negocia Orban

Situaţia cheltuirii banilor UE de către România s-a deteriorat însă, administraţia publică este paralizată de luptele politice, fraudele blochează programe întregi, iar atenţia Guvernului e departe de folosirea inteligentă a banilor UE. Afectează deteriorarea situaţiei politice din România şi lipsa performanţelor poziţia Bucureştiului în negocierile pentru banii de la UE pe următorii şapte ani, după 2013? Orban este încă optimist. „Nu afectează.

În continuare, România are un vot. Vă reamintesc că în Consiliul European, pentru că acolo se va lua decizia, poziţia noastră rămâne cea dinaintea acestor evoluţii. Sunt optimist că vom putea ajunge, chiar în ciuda unor posibile reduceri, la alocări substanţiale, în special pentru două politici (agricolă şi de coeziune)", a precizat Orban du