Vicepreşedintele Federaţiei Române de Atletism spune că în sport poţi să te naşti şi să mori de o sută de ori. Gabriela Szabo (34 de ani) se implică în atragerea copiilor spre sport, însă crede că aceştia nu vor putea fi convinşi dacă nu li se oferă condiţii normale de antrenament. Ea a vorbit despre greutăţile pe care un sportiv le are pentru a se integra în societate după ce renunţă la performanţă, despre ţările pe care le-a văzut şi despre oamenii care au ajutat-o când i-a fost greu. Cel mai emoţionant moment din viaţa fostei atlete a fost atunci când s-a aflat în faţa Papei Ioan Paul al II-lea.

Citiţi şi:

Sportivii au făcut bătături la mâini, de la cât au construitATLETISM: Gabriela Szabo este doctor în sportGabriela Szabo a primit Colanul de Aur

„N-am avut emoţii înainte, însă când am ajuns în faţa sa am simţit cum cad din picioare!“, mărturiseşte bistriţeanca. Recunoscută ca o mare campioană a atletismului pe plan extern, ea a suferit când anumiţi oameni s-au împotrivit angajării sale la FR de Atletism.

Marian Burlacu

Adevărul: De ce aţi ales atletismul şi nu alt sport?

Gabi Szabo : Cred că fiecare dintre noi are un destin. Aşa s-a întâmplat. Am fost la locul potrivit, la momentul potrivit, în parcul din Bistriţa, acolo unde se alerga. Am fost zărită de antrenorul şi actualul meu soţ, Zsolt (n.r. Gyongyossy).

Am fost selecţionată pentru atletism. Dintr-o pură întâmplare. A doua zi, la antrenament, m-am îndrăgostit atât de mult de atletism încât n-am mai conceput că pot face altceva. Dacă n-aş fi făcut sport, nu ştiu pe ce linie m-ar fi direcţionat părinţii mei.

V-au susţinut în alegerea făcută?

Da, deşi la început mama nu a fost chiar de acord să fac atletism. În familia mea n-a practicat nimeni sport de performanţă. Mama a fos