Destinul Rodicăi Ojog-Braşoveanu, cea mai importantă scriitoare română de romane poliţiste, este rememorat de Valentin Nicolau, editorul cărţilor sale Sursa: Terente

Scriitoarea de romane poliţiste Rodica Ojog-Braşoveanu, de la a cărei naştere se împlinesc în acest an 70 de ani, şi-a păstrat o amintire statornică pentru iubitorii literaturii de gen, dar nu numai. Dovadă sunt tirajele mari înregistrate de cărţile sale, pe care Editura Nemira – care deţine exclusivitatea tipăririi operei autoarei – le reeditează în mod constant, tocmai pentru că le vinde destul de bine, precum şi faptul că, la o banală întrebare despre primul autor român de literatură poliţistă care vine în mintea cuiva, răspunsul ar fi, aproape întotdeauna, numele celei considerate o “Agatha Christie” a literaturii române.

Viaţa acestei autoare simpatice şi care a oferit momente de încântare atâtor milioane de cititori nu a fost însă una uşoară şi tot timpul pe “roze”, ca mulţi alţi scriitori ea având de înfruntat vicisitudinile epocii pe care a traversat-o, cea a regimului totalitar comunist. Astfel, Rodica Ojog-Braşoveanu a trebuit să parcurgă, precum mulţi intelectuali, ceea ce autorităţile considerau că îi va “reeduca” şi va face din ei cetăţeni de nădejde ai societăţii egalitariste: “munca de jos”, necalificată.

Născută la Bucureşti, pe 28 august 1939, viitoarea scriitoare provenea dintr-o familie distinsă, tatăl său fiind avocat; tocmai de aceea, după ce şi-a început studiile la şcoala “Maison de Français” şi a terminat liceul “Dominiţa Ileana” (azi “Eminescu”), s-a înscris, în 1955, la Facultatea de Drept din Bucureşti. “M-am născut la Bucureşti, chiar în această casă, şi cred că sunt printre puţinii bucureşteni care nu şi-au schimbat domiciliul de-a lungul unei vieţi. Este casa părinţilor mei; aici a fost biroul de avocatură al tatălui meu (tata a fost avoca