Gospodinele din Oltenia pregătesc în cele mai mici detalii preparatele pentru marea sărbătoare. Scot din sertare reţetele tradiţionale şi timp de trei zile dau zor în bucătărie să facă totul ca la carte, cum făceau la rândul lor bătrânele de la care luau lecţii.

Tanti Ileana găteşte dumnezeieşte. N-a întâlnit încă pe cineva care să nu se aşeze cu bucurie şi curiozitate la masa ei, fie că a fost vorba de o vizită oarecare, fie de o mare sărbătoare. Nu pune la îndoială faptul că în vitrinele magazinelor sun texpuse preparate bune, dar mai gustoase ca ale ei ştie sigur că nu sunt. A avut profesor bun, mama Aglaia. Bătrâna s-a stins, dar învăţăturile primite de la ea sunt vii, parcă le-ar fi primit ieri.

Pasca este una dintre minunile pe care le vrea în fiecare an pe masa de Paşte. Foloseşte pentru ea brânză dulce de vacă, ompleteşte, iar când e gata coaptă şi o scoate din cuptor parcă-i desenată de mâna unui artist, aşa-i de frumoasă. „De la mama ştiu totul. Parcă îi văd şi acum mâinile împletind aluatul. Mi se părea cea mai pricepută gospodină din lume. Orice ar fi făcut era peste măsură de bun. Aşa cum era şi ea“, povesteşte tanti Ileana, în timp ce răstoarnă de pe o parte pe alta cozonacii pufoşi, umpluţi cu nucă şi cacao, ca nu cumva să se „încruzească“.

Bucate făcute cu sufletul

Secretul în toată frumeseţea mesei de Paşte se ascunde în dragostea picurată în fiecare preparat în parte. Fiind bunică, Ileana ştie că nu e bucurie mai mare decât să îşi privească nepoţii înfruptându-se din plăcintele şi dulciurile de care nu uită niciodată când vine vorba de sărbători. Două tăvi pline cu fuietaj cu mere şi brânză sunt deja gata pentru cei mici.

„Le gustă cu plăcere şi cei mari“, glumeşte ea. Are şi pentru ei un ospăţ pe cinste, din care evident nu lipseşte ciorba dreasă cu multă smântână, acrită uşor cu hrean murat şi împro