● Daniel Bănulescu, Cine a cîştigat Războiul Mondial al Religiilor?, piesă de teatru în trei acte, ediţia a doua, Editura Cartea Românească, 2011.
Mărturisesc că citesc teatru sporadic. Singurul dramaturg român contemporan pe care îl urmăresc e Vlad Zografi, iar ultimele volume de teatru citite – pe care vi le şi recomand cu ocazia asta – sînt antologia lui Ion Cazaban: Texte teatrale suprarealiste (Gherasim Luca, Gellu Naum, Paul Păun, Virgil Teodorescu şi D. Trost, Editura Unitext, 2005), Odiseu şi Penelopa de Mario Vargas Llosa (Editura Curtea Veche, 2010) şi volumele X-XI din seria dedicată lui Eugène Ionesco de Editura Humanitas. Cu toate astea, piesa scrisă de Daniel Bănulescu m-a interesat încă de cînd am aflat că era cît pe ce să cîştige concursul UNITER din 2001. Textul a fost publicat trei ani mai tîrziu, iar faima lui a tot crescut, mai ales printre criticii literari, care l-au şi ales, în programul „Translation and Publication Support – 20 Romanian Writers“ iniţiat de ICR acum cîţiva ani, fiind, de altfel, singura piesă de teatru de pe acea listă de propuneri pentru editorii străini. Singurul text dramatic din opera lui Daniel Bănulescu n-a avut însă norocul vreunei montări, pînă la această, iată, a doua ediţie în volum.
DE ACELASI AUTOR Bilanţ 2012 Cel mai rapid roman din lume Conjuraţia Eminescu (II) Inocenţa. Roman & muzeuSubiectul piesei este cît se poate de incitant: patru reprezentanţi religioşi (un preot ortodox, unul catolic, un călugăr budist şi un imam) sînt invitaţi, cu ocazia Sărbătorii Întîlnirilor, într-un salon psihiatric, pentru a le predica şi a încerca să-i convertească, fiecare în propria religie, pe cei doisprezece pacienţi (numărul, acelaşi cu al apostolilor, trebuie că e simbolic). Pacienţii au dereglări variate, salonul fiind o adevărată panoplie psihiatrică: paranoia, demenţă, schizofrenie, polifagie, halucinaţie c