Ieşirea din comunism nu a adus şi un aflux masiv de investiţii. Deocamdată!. Organismele internaţionale aşteaptă limpezirea politică din Republica Moldova pentru a finanţa cu două miliarde de euro trecerea definitivă la capitalism.
Despre economia Republicii Moldova cu greu se poate spune că este naţională, din moment ce peste o treime din PIB este asigurat de remiterile cetăţenilor care lucrează în statele Uniunii Europene, dar şi în Rusia. La o populaţie de 3,5 milioane de locuitori, estimările privind numărul moldovenilor care muncesc în afara graniţelor variază între 500.000 şi un milion de persoane.
Aceasta explică şi discrepanţa între datele statistice, care fac din Moldova cea mai săracă ţară europeană, şi nivelul de trai, care este în realitate mai mare. Chiar şi cifrele oficiale relevă o anormalitate, anume că un moldovean cheltuie mai mult decât câştigă.
Dacă s-ar fi bazat exclusiv pe veniturile oficiale ale populaţiei, investitorii nu ar fi trecut Prutul. Economia informală deţine o pondere foarte mare - în unele domenii ajungând până la 80% - ceea ce caracterizează întregul spaţiu ex-sovietic. Într-o ţară în care se vorbeşte despre milionari în euro (vezi multitudinea de offshore-uri), la fisc doar 300 de oameni au declarat în 2009 venituri de peste un milion de lei moldoveneşti (60.000 de euro).
Băncile oligarhilor
La aproape un an după schimbarea regimului comunist investitorii străini se interesează tot mai mult de potenţialul de afaceri din spaţiul dintre Prut şi Nistru, spune Dinu Armaşu, directorul Asociaţiei Investitorilor Străini din Moldova. Venirea la putere a Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE), formată din patru partide de orientare occidentală, nu este însă suficientă pentru că aceasta nu dispune de o majoritate suficientă pentru desemnarea preşedintelui. La toamnă sau în 2011 se vor organiza alegeri a
