Pentru „Spovedania unui învins", interzisă de comunişti, poliţistul Fănel Răileanu a fost pus să „dea cu subsemnatul". Bărbatul a făcut cunoştinţă cu agenţii Securităţii pentru că deţinea „materiale interzise". A fost anchetat pentru o carte, dar şi pentru „legături cu străinătatea".
Încă de la vârsta de 17 ani, Fănel Răileanu, născut la Baldovineşti - satul natal al scriitorului Panait Istrati - a pornit pe urmele geniului din Bărăgan. S-a luptat din răsputeri şi a reuşit să vadă o casă memorială la Baldovineşti, dar meritele au revenit nomenclaturiştilor.
„Astea zburau peste graniţă dacă nu eram vigilenţi"
Acum în vârstă de 44 de ani, Fănel Răileanu a riscat totul pentru memoria scriitorului Panait Istrati.
„Din pricina cărţii
Auzise de la bătrânii din Baldovineşti despre scriitor şi l-a cunoscut pe „nea Angheluţă", nepot de văr al lui Istrati. S-a decis să lupte pentru o casă memorială „Panait Istrati" la Baldovineşti. A avut curajul să-l abordeze pe primul secretar al judeţului, Anton Lungu, şi a ajuns la Bucureşti, la soţia scriitorului, Margareta Istrati.
„Terminasem Liceul Progresul, unde l-am avut profesor pe Vasile Ioan Zbarcea. Dânsul mi-a cerut cartea interzisă, ca s-o studieze. Prin 1988, la o lansare de carte, Fănuş Neagu a aflat că deţin
Din păcate, la scurt timp, Răileanu a fost chemat la Securitate, unde se aflau colonelul Coteţ şi maiorul de miliţie Paulopol. „Uite, mă, astea toate zburau peste graniţă, dacă nu eram noi vigilenţi", i-a