Creşterea impresionantă a exporturilor, cu 42% pe primele două luni, a făcut ca balanţa comercială să se închidă aproape pe zero. Pe acest fond, contul curent, care înainte de criză era văzut ca principalul risc pentru România, a înregistrat un deficit de numai 44 milioane euro – cea mai mică valoare absolută din 2005 încoace.

După ce în luna ianuarie contul curent a avut un deficit de doar 15 milioane euro, în luna februarie contul curent a continuat să înregistreze o performanţă demnă de apreciat, soldul deficitului sporind cu numai 29 milioane euro.

Cum s-a ajuns la această situaţie de relativ echilibru al contului curent?

Îmbunătăţirea semnificativă în structura contului curent s-a produs pe balanţa comercială (FOB-FOB), care pe primele două luni a înregistrat un deficit de numai 5 milioane euro, faţă de un deficit de 662 milioane euro în perioada similară din 2010. Acest lucru s-a datorat evoluţiei de excepţie a exporturilor de bunuri, care au crescut cu 42% faţă de primele două luni din 2010 şi au ajuns astfel să egaleze importurile, care au avansat cu 25%, până la 6,92 miliarde euro.

Altă dată nesemnificative în balanţa de plăţi, serviciile au ajuns să genereze un deficit important, de 170 milioane euro pe primele două luni.

Contul de Venituri, care înglobează fluxurile companiilor, a înregistrat un deficit de 403 milioane euro în perioada ianuarie-februarie, cu 137 milioane euro mai mare decât în acelaşi interval din 2010.

Pe de altă parte, adâncirea deficitului pe partea de Venituri a fost compensată de excedentul în creştere cu 200 milioane euro pe parte de Transferuri curente, până la 534 milioane euro.

Cu toate că în prezent se află la un nivel destul de scăzut, analiştii ING văd deficitul contului curent ajungând la 6,8 miliarde euro până la finalul anului.

Inv