Expertul în sănătate publică vorbeşte despre bolile grave pe care le pot cauza insectele. Sursa: AGERPRES
Lipsa dezinzecţiei, ploile şi căldura excesivă sunt cele care au favorizat înmulţirea peste măsură atât a ţânţarilor, cât şi a căpuşelor, iar în acest moment în ţara noastră există un risc epidemiologic, spune expertul în sănătate publică Geza Molnar, consilier pe probleme de boli transmisibile în Ministerul Sănătăţii.
Medicul detaliază efectele bolilor transmise de ţânţari şi căpuşe şi metodele de protecţie.
EVZ: De ce avem atât de mulţi ţânţari şi căpuşe anul acesta?
Molnar Geza: Schimbările atmosferice actuale favorizează enorm înmulţirea asestor insecte. În cazul ţânţarilor, valurile de insecte pot fi aduse şi de vânt. Amintiţi-vă că am avut şi nisip roşu din deşert, la fel pot fi aduşi şi ţânţati. Şi în Italia, acum câţiva ani a fost adus un val de ţânţari din Africa. Panica şi exagerarea sunt inutile. Doar o populaţie infimă de ţânţari şi căpuşe sunt purtătorii unor bacterii cum ar fi borelioza şi encefalita de căpuşă, sau West Nile, în cazul ţânţarilor. Muşcătura de căpuşă e mai riscantă în lunile mai-iunie din cauza acumulării unei cantităţi mari de virus. La ţânţari, incidenţa virusului West Nile e mai mare în iulie-august. În România, toate aceste boli sunt monitorizate, există metodologia de supraveghere şi urmărire, dar nu avem vaccinurile. Nici contra boreliozei, nici contra virusului West Nile.
Au mai fost ani în care să fi fost la fel de multe insecte?
De cinci-şase ani cunoaştem şi monitorizăm problema căpuşelor. Nu avem o evidenţă a populaţiei pe plan naţional însă de doi ani suprevegherea e o problemă naţională. În ceea ce priveşte West Nile, primul val epidemic l-am avut în 1995-1996, au fost circa 2.000 de cazuri, preponderent în Muntenia şi în Deltă. De atunci, în fiecare an apar câteva
