Dincolo de cadouri şi nuieluşe în ghetuţe, Moş Nicolae este cel care aduce ninsoarea şi marchează, simbolic, degradarea timpului calendaristic. Călare pe un cal alb, cu o mantie albă, nu este zărit niciodată şi, pe cât este de darnic, pe atât de aspru se arată cu pedepsele. În unele zone din Prahova, de Moş Nicolae, copiii încep să umble cu „Steaua“, o tradiţie respectată până la Crăciun

Intervalul dintre Sfântul Andrei şi Sfântul Nicolae este unul plin de semnificaţii atât pentru calendarul creştin cât şi pentru cel laic. Este perioada în care anul „îmbătrâneşte“, se degradează asemeni unui om şi se pregăteşte pentru iminentul final. Nu degeaba, Moş Nicolae este reprezentat ca un bătrân bun, pe care copiii din zona Munteniei îl aşteaptă cu bucurie să le aducă, înainte de cadouri, ninsoarea.

„Tot ceea ce se practică între Sfântul Andrei şi Sfântul Nicolae are rădăcini în trecut, în cultura geto-dacilor. Este perioada în care timpul calendaristic se degradează, devine rece şi are mai puţină lumină. În popor se spune că Moş Andrei vine cu frigul, iar Moş Nicolae cu ninsoarea. Spre deosebite de alte popoare, la români, Moş Nicolae este reprezentat ca un bătrân călare pe un cal, care îşi scutură mantia albă şi începe să ningă. Copiii din zona Munteniei în mod special asociază sărbătoarea de Sfântul Nicolae cu primii fulgi de zăpadă“, explică Ioana Constantin, muzeograf etnograf al Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova.

Moş Nicolae este considerat ocrotitorul copiilor şi este asociat şi cu darurile lăsate copiilor în ghetuţe, în noaptea de 5 spre 6 decembrie. De asemenea, spre deosebire de Moş Crăciun, este o prezenţă misterioasă şi nu poate fi văzut.

„Este binecunoscută povestea celor trei fete pe care Moş Nicolae le-a salvat dăruindu-le bani pentru a se putea mărita şi a nu fi nevoite să ducă un trai uşuratic. Dar nu a vrut să se şti