Candidaţi necunoscuţi publicului, parlamentari anchetaţi de DNA sau politicieni cu imagine proastă au câştigat alegerile de duminică cu rezultate venite parcă din alte vremuri. Milioane de români le-au dat, indirect, un vot în alb când şi-au strigat la urne mânia faţă de Traian Băsescu şi ARD. Ce urmează acum, după cel mai negativ vot care a avut loc vreodată în România?

Primul lucru care a surprins ieri a fost prezenţa neaşteptat de mare la urne. În condiţiile în care românii au fost chemaţi pe 9 decembrie pentru a treia oară la vot într-un singur an, în condiţiile în care dispreţul pentru întreaga clasă politică a ajuns la cote maxime (o arată sondajele) şi, nu în ultimul rând, în condiţiile unei vremi câinoase, ponderea de 41,6% prezenţă la vot poate fi considerată o mare surpriză. Cifrele arată că duminică au mers să voteze mai mulţi români decât la alegerile parlamentare din 2008.

Rezultatele, chiar şi cele parţiale, arată fără dubii că USL a câştigat aproape în toată ţara, în timp ce ARD va avea reprezentanţi în viitorul parlament în primul rând datorită sistemului electoral actual, care dă o şansă şi celor ce ies pe locurile doi sau chiar trei în colegiile unde au candidat. Dacă scorul final va rămâne cuprins între 16 şi 17 % la votul popular (după cum arată acum rezultatele parţiale), ARD ar coborî practic mai jos decât o arătau sondajele de opinie dinainte de alegeri.

În cealaltă tabără, voturile primite de mulţi dintre candidaţii USL pot fi considerate spectaculoase. Pe de o parte au reuşit să intre în parlament, cu procente nemaiîntâlnite în România de pe timpul FSN, oameni care, în mod normal, dacă ar trece pe stradă prin colegiilor lor nu ar fi recunoscuţi de alegători (atenţie, asta într-un sistem electoral cu vot uninominal!). Spre exemplu, discreţii miniştri Eduard Hellvig şi Daniel Chiţoiu au câştigat colegiile obţinând r