Crăciunul este un moment de mare bucurie şi un prilej de reflecţie profundă, chiar un examen de conştiinţă. Naşterea lui Hristos ne provoacă să ne reevaluăm priorităţile, valorile şi modul de viaţă, este mesajul Papei Benedict al XVI-lea.
„Daţi Cezarului ce este al Cezarului şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu”, a fost răspunsul lui Iisus atunci când a fost întrebat despre plata impozitelor. Anchetatorii lui i-au întins, desigur, o capcană. Au vrut să-l forţeze să adopte o poziţie în dezbaterea politică cu mare încărcătură despre dominaţia romană pe pământul lui Israel. Cu toate acestea, în joc a fost mai mult: dacă Iisus era cu adevărat Mesia mult-aşteptat, atunci cu siguranţă că s-ar fi opus suzeranilor romani. Prin urmare, întrebarea a fost calculată să-l expună fie ca o ameninţare la adresa regimului, fie ca o fraudă.
Răspunsul lui Iisus mută abil disputa într-un plan mai înalt, avertizând cu blândeţe atât împotriva politizării religiei, cât şi deificării puterii temporale, alături de urmărirea neîncetată a bogăţiei. Auditoriului său trebuia să i se reamintească faptul că Mesia nu era Cezarul, iar Cezarul nu era Dumnezeu. Împărăţia pe care a venit Iisus să o stabilească era o ordine cu totul superioară. Aşa cum i-a spus lui Pilat din Pont: „Împărăţia Mea nu este din lumea aceasta”.
Poveştile de Crăciun din Noul Testament sunt destinate să transmită un mesaj similar. Iisus s-a născut în timpul unui „recensământ al întregii lumi”, comandat de Cezar Augustus. Cu toate acestea, acest copil, născut într-un colţ obscur şi îndepărtat al imperiului, urma să ofere lumii o pace universală care transcende toate limitele spaţiului şi timpului.
Naşterea lui Hristos ne provoacă să reevaluăm priorităţile noastre, valorile noastre, modul nostru de viaţă. În timp ce Crăciunul este un moment de mare bucurie, este totodată o ocazie de reflecţie profu