Încheiam articolul anterior cu neologismul nutraceutical, care – presupun, ba chiar cred – va fi asimilat în vocabularul medical internaţional. În română şi în limbile romanice, probabil sub forma propusă în spaniolă: nutraceutica. E posibilă modificarea terminaţiei în franceză, conform obiceiului -ique. Mai rămânem la nutraceutică. Să observăm mai întâi că în Dorland’s Illustr. Med. Dict., încă din ediţia a 31-a (apărută în 2007), este inclusă intrarea (fără precizarea etimologiei) nutraceuticals – functional foods. Dar relaţia dintre hrană şi sănătate a fost observată, fără nicio îndoială, încă din Antichitate, de părintele medicinii, Hipocrat, care ne-a lăsat un aforism (citez din memorie): „Alimentul tău să fie singura ta medicină!“. Revenind la SUA, pentru firmele farmaceutice şi companiile biotech, nutraceutical reprezintă o nouă direcţie majoră de cercetare, dar şi o sursă de succes financiar. Monsanto, American Home Products, Dupont, BioCorrrex, Abbott Laboratories, Warner-Lambert, Johnson & Johnson, Novartis, PPL Therapeutics, Unigen şi Interneuron (unele firme foarte cunoscute, cu istoric) au ajuns la afaceri de peste 86 miliarde de dolari. Pe locul al doilea în lume se află Japonia, unde 47% din populaţie consumă „alimente-medicament“. Pentru că nutraceutical nu este etimologic doar un cuvânt-valiză (rezultat din nutrition şi pharmaceutical), ci şi o umbrelă sub care se pot ascunde alimente banale, cercetătorii din domeniu au conturat o clasificare alcătuită din patru grupe, foarte elaborate, chiar sofisticate, ale căror denumiri în engleză le citez: • dietary supplements • functional foods • medical foods • farmaceuticals. Pentru cititorii interesaţi, date numeroase se află în articolul Nutraceutical din Wikipedia în limba engleză. În continuare, după numeroase comentarii adiacente, revenim la scopul prezenţei într-un supermarket a stude