Peste 36.000 de ucraineni din judeţ se pregătesc azi pentru Ajunul Crăciunului pe stil vechi. Maramureşul reprezintă acea zonă a ţării în care sărbătorile de iarnă se grupează pe o perioadă mai lungă, şi anume 12 zile. Potrivit calendarului Iulian, Ajunul Crăciunului este astăzi.
Pe Valea Ruscovei din Maramureş trăiesc în jur de 25.000 de ucraineni. Tradiţiile sărbătorilor de iarnă ale acestora s-au transmis cu sfinţenie din tată în fiu şi diferă puţin faţă de cele ale maramureşenilor care ţin Crăciunul după calendarul Gregorian. „În această perioadă, se pune accent pe opoziţia dintre bine şi rău, iar toate planurile care se ţes se pun sub semnul binelui", explică dr. Mihai Dăncuş, directorul Muzeului de Etnografie din Sighetu Marmaţiei. „Avem norocul de a trăi într-o zonă favorizată din punct de vedere al interferenţelor culturale. Să nu uităm că românii au dat ucrainenilor cuvântul «colindă», aşa cum şi ungurilor, «Crăciun»", adaugă Dăncuş. Obiceiurile de iarnă se întrepătrund. Important este însă că fiecare etnie îşi păstrează identitatea proprie.
Pregătiri de sărbători
În familia Iurasciuc din Lunca la Tisa, pregătirile sunt în toi. Întreaga zi, membrii familiei ţin post negru. „Meniul din seara de Ajun va fi în totalitate de post", arată Larisa Iurasciuc, în vârstă de 67 de ani. „Către seară, vom împodobi bradul. De altfel, şi românii din zonă ţin deodată cu noi Crăciunul. Pe urmă, punem masa", mai spune femeia.
Există un adevărat ritual în ce priveşte pregătirea mesei. Sub aceasta, se presară fân şi se face un soi de cuib în care se pun nuci. „Astfel, găinile din ogradă o să facă multe ouă tot anul. Dacă sunt copii mici în casă, măcar pentru câteva clipe ei trebuie să stea sub masă, pentru a aduce căminului noroc", spune Larisa Iurasciuc. Masa se acoperă cu un ştergar lucrat manual, cel mai frumos din casă. În cele patru
